In traditia populara, ziua de Ajun care precede Boboteaza este considerata chiar mai importanta decat sarbatoarea propriu-zisa. Aceasta semnificatie se datoreaza numeroaselor practici magico-rituale si intensitatii sacralitatii care se revarsa asupra acestei zile.
Ajunul Bobotezei este marcat prin post, fiind o credinta veche ca cei care tin post in aceasta zi vor avea parte de spor si noroc pe tot parcursul anului.
De asemenea, in aceasta zi, preotul trece pe la fiecare gospodarie cu „Iordanul”, pentru a sfinti casele si pe cei care locuiesc in ele.
O veche credinta spune ca, in noaptea de Ajun, ouale de corb crapa din cauza gerului, iar puii ies incercand sa zboare. Totodata, traditia afirma ca, in noaptea de Boboteaza, cerurile se deschid, iar cel care reuseste sa vada acest moment isi poate vedea dorintele implinite de Dumnezeu.
Fetele nemaritate au, de asemenea, obiceiuri specifice in Ajunul Bobotezei pentru a-si afla ursitul. Se spune ca, daca reusesc sa obtina de la preot un fir de busuioc sfintit si il pun sub perna, vor visa chipul celui sortit. O alta traditie sugereaza ca acestea sa lege un fir de matase rosie si un fir de busuioc de degetul inelar, pentru a-si vedea in vis viitorul sot.
In trecut, tinerele necasatorite obisnuiau sa aseze busuioc la streasina casei. Daca a doua zi il gaseau acoperit de chiciura, se spunea ca vor avea parte de o casatorie cu un baiat bogat.
Exista si superstitii legate de caderile pe gheata: daca o femeie se impiedica si cade in Ajunul Bobotezei, este semn ca urmeaza o nunta in viitorul apropiat.
O alta credinta spune ca, daca cineva stranuta in ziua de Ajun, acesta va avea parte de prosperitate si noroc in anul ce urmeaza.
