Pe 23 aprilie, Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, cunoscut in traditia populara sub numele de Sangiorz. Acesta este considerat un sfant biruitor si protector, avand un loc de cinste in panteonul crestin. In credintele populare romanesti, Sfantul Gheorghe este echivalat cu Cavalerul Trac, un personaj cu puteri mitice, stapan peste fortele naturii.
Sangiorz este momentul care marcheaza inceputul verii pastorale, sezon ce se incheie la Sfantul Dumitru (Sanmedru), in octombrie. Potrivit traditiei, ambii sfinti au primit de la Dumnezeu „cheile vremii” – Gheorghe deschide vara, iar Dumitru aduce iarna.
Legenda spune ca in noaptea de Sangiorz, cerurile se deschid, comorile ascunse devin vizibile sub forma de flacari, iar animalele capata graiul omenesc.
Obiceiuri si credinte stravechi
Se crede ca cine doarme in aceasta zi va fi somnoros tot anul, asemenea mieilor. In unele sate, oamenii se ating cu urzici pentru a fi sprinteni, sanatosi si activi. De asemenea, in zori se seamana busuiocul iubirii, udat simbolic cu gura, iar mai apoi, purtat la brau sau in par de catre fete, la hora din sat.
Ramurile verzi legate in jurul taliei sunt considerate protectoare impotriva durerilor de mijloc. Tot in dimineata zilei de 23 aprilie, inainte de rasarit, oamenii obisnuiesc sa se scalde in ape curgatoare, ritual menit sa aduca sanatate si curatare de rele. Roua stransa de pe busuiocul semanat in zori are, se spune, puterea de a aduce cinste si respect celui care se spala cu ea.
La Sangiorz, un obicei vechi este si „cantarirea” oamenilor. Se crede ca cei care se cantaresc in aceasta zi vor ramane in forma si feriti de farmece pana anul viitor.
Superstitii si interdictii
In ziua Sfantului Gheorghe nu se imprumuta bani si nu se dau obiecte din casa. Se spune ca orice ai da in aceasta zi nu se va mai intoarce vreodata. Totodata, trebuie recuperate datoriile pentru a nu ramane „legat” financiar intregul an.
Este o zi in care conflictele trebuie evitate. Cei care au neintelegeri sunt indemnati sa le rezolve in aceasta zi sfanta, pentru a nu atrage ghinionul asupra lor.
In multe zone, stalpii de la poarta casei sunt impodobiti cu ramuri de salcie inmugurita, ca simbol de protectie impotriva bolilor si nenorocirilor.
Ritualuri de aparare si fertilitate
Gospodarii ard gunoaiele si lucrurile vechi adunate, iar cenusa este amestecata cu untura si folosita pentru a unge portile grajdurilor. Se considera ca acest gest tine la distanta strigoii care, in noaptea de Sangiorz, pot intra si fura „mana laptelui”.
Barbatii sunt sfatuiti sa nu umble cu capul descoperit, caci se crede ca pot cadea sub farmece si fi transformati in animale de catre „strigoaie”.
O alta practica presupune stropirea cu apa proaspata luata dis-de-dimineata din fantana, urmata de ungerea cu agheasma – un ritual menit sa alunge vrajile din casa.
Rugaciuni pentru ploaie si recolta
In aceasta zi speciala, preotii impreuna cu credinciosii pornesc in procesiune pe camp, purtand crucea si rostind rugaciuni pentru ploaie si belsug in ogoare. De asemenea, gunoiul strans in aceasta zi este asezat la radacina pomilor, fiind considerat fertilizant natural si purtator de rod bogat.
Tot acum se culeg ierburi de leac care se pastreaza cu grija si se folosesc pe tot parcursul anului. Daca in ziua de 23 aprilie este roua multa ori ceata densa, se spune ca anul va fi bogat. Iar daca ploua, se anunta o recolta promitatoare de grau si fan.
